Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri - Rezolvare Probleme Matematica

Introducere Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri

Metoda Ipotezei False, sau Metoda Presupunerii, este o tehnică aritmetică utilizată pentru a rezolva problemele matematice. Se preda prin clasa a V-a sau IV-a si este folosota unde avem cantități proporționale. Această metodă se bazează pe formularea unei ipoteze sau Presupuneri inițiale despre cantitatea necunoscută, permițând explorarea relațiilor dintre datele date. Prin compararea situației ipotetice cu circumstanțele reale, putem obține soluții precise pentru necunoscute.



Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri Definiție și Descriere

Metoda Ipotezei False facilitează analiza problemelor prin formularea unei ipoteze inițiale cu privire la cantitatea căutată. Prin această ipoteză, problema este reevaluată pe baza datelor ipotetice, permițând stabilirea relațiilor între diferitele cantități implicate. Această tehnică este deosebit de utilă atunci când presupunerea duce la o înțelegere clară a modului în care să ajustăm ghicirea inițială pentru a ajunge la soluția corectă.

Procedura începe de obicei cu o presupunere complet arbitrară cu privire la cantitatea necunoscută. Rezultatele obținute din această presupunere sunt apoi comparate cu situația reală. Prin examinarea cât de mult se abate rezultatul presupus de la rezultatul real, putem determina ajustările necesare pentru ipoteză, fie crescând-o, fie diminuând-o corespunzător.

Procedura de Rezolvare Pas cu Pas pt Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri

Procedura pas cu pas pentru rezolvarea problemelor folosind Metoda Ipotezei False:

  1. Începeți prin a declara clar problema și a identifica cantitatea necunoscută.
  2. Faceți o presupunere inițială cu privire la cantitatea necunoscută.
  3. Reformulați problema folosind presupunerea și calculați rezultatele.
  4. Comparați rezultatele calculate cu datele reale pentru a determina discrepanțele.
  5. Identificați de câte ori a fost greșită presupunerea.
  6. Ajustați presupunerea inițială pe baza discrepanțelor pentru a găsi valorile corecte.

Exemple de Probleme Rezolvate Folosind Metoda Ipotezei False

Mai jos sunt exemple de probleme care ilustrează modul de aplicare a pașilor descriși pentru a găsi cantitățile necunoscute:

Problema 1 Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri:

Într-o grădină, există bujori și margarete, totalizând 50 de flori și 120 de petale. Câte bujori și câte margarete sunt?

Soluție prin Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri:

  1. Începem prin a presupune că toate florile sunt bujori. Astfel, avem 50 de bujori, ceea ce ar contribui cu 100 de petale (fiecare bujor având 2 petale).
  2. Diferența în petale este 120 - 100 = 20 petale, care reprezintă excesul de petale pe care trebuie să-l compensăm.
  3. Deoarece fiecare margaretă are 4 petale, numărul de margarete necesar pentru a înlocui bujorii este 20 : 2 = 10 margarete.
  4. Aceasta înseamnă că sunt 10 margarete, iar în consecință, numărul de bujori este 50 - 10 = 40.

Verificare: 10 margarete contribuie cu 40 de petale, iar 40 de bujori contribuie cu 80 de petale, totalizând 120 de petale și 50 de flori.

Rezolvare Problema prin Metoda Algebrica:

  1. Fie T reprezentând numărul de bujori și D reprezentând numărul de margarete.
  2. Din totalul florilor: T + D = 50.
  3. Din totalul petalelor: 2T + 4D = 120.
  4. Substituind D din prima ecuație în a doua: 2T + 4(50 - T) = 120.
  5. Aceasta se simplifică la 2T + 200 - 4T = 120, conducând la -2T = -80, deci T = 40.
  6. Substituind T înapoi în prima ecuație: 40 + D = 50, deci D = 10.

Problema 2 Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri:

Într-o clasă, există bănci și scaune, având un total de 30 de piese de mobilier și 80 de picioare. Câte bănci și câte scaune sunt?

Soluție prin Metoda Falsei Ipoteze sau Presupuneri:

  1. Presupunem că toate piesele de mobilier sunt scaune, ceea ce ar însemna 30 de scaune contribuind cu 60 de picioare (fiecare scaun având 2 picioare).
  2. Diferența în picioare este 80 - 60 = 20 de picioare, indicând că trebuie să compensăm pentru mai multe picioare.
  3. Fiecare bancă (care are 4 picioare) înlocuind un scaun, ne aduce 2 picioare în plus (4 - 2).
  4. Astfel, calculăm 20 : 2 = 10 bănci, rezultând 10 bănci și piesele de mobilier rămase, 30 - 10 = 20 de scaune.

Verificare: 10 bănci contribuie cu 40 de picioare, iar 20 de scaune contribuie cu 40 de picioare, totalizând 80 de picioare și 30 de piese de mobilier.

Rezolvare Pas cu Pas prin Metoda Algebrica:

  1. Fie D reprezentând numărul de bănci și C reprezentând numărul de scaune.
  2. Din totalul mobilierului: D + C = 30.
  3. Din numărul de picioare: 4D + 2C = 80.
  4. Substituind C din prima ecuație în a doua: 4D + 2(30 - D) = 80.
  5. Aceasta se simplifică la 4D + 60 - 2D = 80, conducând la 2D = 20, deci D = 10.
  6. Substituind D înapoi în prima ecuație: 10 + C = 30, deci C = 20.

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche